Economia reală

În ultimele zile, am aflat o cifră greu de imaginat. Două surse serioase, un reprezentant al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și unul al Băncii Naționale a României (BNR), au declarat că 15% din populația României deține criptoactive. Este adevărat că declarațiile reprezentantului BNR sunt mai precise decât cele ale demnitarului de la ASF. Adică, înțelegem că, pe de o parte, este vorba despre 15% din populația activă și, pe de altă parte, că nu toți sunt deținători de criptomonede, ci „sunt atrași” de astfel de active. Dincolo de nuanțe, declarațiile oficialilor ne arată că peste un milion de români dețin sau sunt interesați de criptomonede. Numărul lor este enorm, dacă ne gândim că 30% din populație nu are un cont bancar, ceea ce ne spune destul de multe despre nivelul de bancarizare al societății românești. De ce ne plac criptomonedele? Oficialii de la ASF și BNR au declarat că la nivel european, românii au cel mai mare procentaj de deținători de criptomonede din totalul populației active. Ne…

România a pierdut un atu economic important și anume un ritm înalt de creștere economică. Schimbările din sunt vizibile. Economia a pierdut câteva motoare de creștere și nu a pus nimic în loc. Printr-o coincidență, la sfârșitul săptămânii trecute, Institutul de Statistică a publicat datele referitoare la produsul intern brut (PIB) pentru anii 2024, 2025 și prima jumătate a acestui an. Indicatorii sunt în etape diferite, respectiv date definitive aferente anului 2024, date semidefinitive pentru anul 2025 și provizorii în ceea ce privește primul semestru al acestui an, dar chiar și în această situație rapoartele statistice oferă posibilitatea observării evoluției PIB. Ce ne spun datele privind creșterea economică? Există o vizibilă încetinire a creșterii economice. Procesul începe în perioada post-pandemie când seria pleacă din anul 2021 – creștere cu 5,9% și coboară constant: 4,9% în anul 2022, 2,5% în 2023, 1,1% în anul 2024, pentru a ajunge la 0,8% în 2025. Deocamdată, evoluția PIB pentru anul acesta este…

Curtea Constituțională a României a validat deciziile instanței referitoare la obligația statului de a plăti salarii și sporuri retroactive pentru magistrați. În total, se înțelege că România va trebui să achite de la buget aproximativ un miliard de euro, echivalentul în lei. Această plată imperativă, care are un termen fix de 10 zile și eventuale penalizări în care termenul nu se respectă, vine într-un moment în care bugetul de stat se află într-o situație complicată, iar guvernul nu poate emite ordonanțe care să rectifice execuția bugetară. Nu are sens să vorbim despre saga juridică, în schimb este o întrebare legitimă: de unde vin aceste decizii judecătorești în favoarea magistraților care cumulate au ajuns la un miliard de euro? Pentru a răspunde trebuie să ne întoarcem cu mult timp în urmă, respectiv în anul 2006. Atunci, guvernul Tăriceanu a stabilit un sistem de salarizare în justiție bazat pe un coeficient multiplicator aplicat la o valoare de referință numită VRS de 268 de lei. În urmă cu două…

Dacă în materie de indicatori macro economia românească transmite semnale îngrijorătoare, în ceea ce privește veniturile gospodăriilor și chiar câștigurile salariale cifrele arată destul de bine. Mai exact, veniturile medii ale gospodăriilor au crescut în trimestrul al doilea al acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut cu 7,4%, până la 10.204 lei. De asemenea, veniturile pe o persoană dintr-o gospodărie au urcat cu 10,4% până la 4.222 de lei. La fel, câștigul salarial mediu net a crescut cu 5,5%, în iulie 2026 față de iulie 2025. În toate situațiile, creșterile de venituri sau cele salariale sunt mai mici decât rata inflației, dar criza despre care auzim destul de des nu poate fi luată în calcul în momentul în care există totuși creșteri de salarii. De exemplu, în criza din anii 2009-2010 veniturile salariale, inclusiv cele ale angajaților din sectorul privat, au scăzut. Acum ele cresc, chiar dacă nu acoperă inflația. Dar, așteptările mari sunt nerealiste. Cine și-ar putea imagina că într-o…

Guvernul maghiar și-a anunțat intenția de introducere a unei taxe pe averile mari. Deocamdată, este doar o propunere pusă în dezbatere publică, dar care are șanse mari să fie aplicată începând chiar de anul viitor, indiferent aproape de reacțiile pe care proiectul le va stârni. Premierul Peter Magyar a anunțat coordonatele principale gândite de guvern pentru noua taxă. Astfel, taxa se va aplica asupra patrimoniului persoanelor fizice și vor exista două praguri: primul la un miliard de forinți (adică aproximativ trei milioane de dolari), al doilea la 100 miliarde de forinți, aproximativ 308 milioane de dolari. Taxa care ar trebui să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027 va fi 1% pentru partea din avere care depășește un miliard și de 1,5% pentru sumele care depășesc 100 miliarde de forinți. Până în acest punct lucrurile sunt destul de clare. Semnele de întrebare apar abia de acum încolo. Ele pleacă de la modul în care se calculează averea sau patrimoniul personal. Guvernul maghiar a anunțat că vor fi incluse în…

Alegerea lui Luca Niculescu în calitate de premier desemnat are multă logică. Trebuie să plecăm de la pozițiile pe care partidele parlamentare le-au avut față de aderarea României la OCDE. Nu a existat nicio opoziție tranșantă a partidelor politice legată de intrarea în OCDE, ba chiar a apărut ideea de a face din accesul în OCDE un proiect de țară asemănător cu intrarea în NATO sau Uniunea Europeană. Dacă OCDE poate fi un proiect de țară, de ce nu am avea un premier OCDE? Luca Niculescu a avut în ultimii ani misiunea publică de a coordona procesul de aderare la OCDE, un așa-numit club al țărilor dezvoltate. De multe ori, dosarele OCDE au fost puse în umbră de reformele din PNRR. De înțeles într-un fel, pentru că jaloanele PNRR au avut mize mai mari și în plus au conținut și pachete substanțiale de fonduri sub formă de granturi sau de împrumuturi. Nici dosarele OCDE nu sunt, însă, de neglijat. Pentru a avea o imagine a efortului pe care statul român a trebuit să îl facă să trecem în revistă dosarele pe care…

În dosarul „coridorului vertical” încep să apară unele clarificări. Mai interesante sunt cele tehnice. „Coridorul vertical” este o infrastructură complexă de procesare și transport a gazului natural care vine, în principiu, din SUA, ajunge în Grecia, în portul Alexandroupolis, la un terminal de gaze naturale lichefiate și continuă cu o magistrală de conducte care traversează Grecia, Bulgaria și România, unde se bifurcă spre Republica Moldova, Ucraina și Ungaria. Inițial, Romgaz făcea parte din acționarii firmei care construia terminalul de GNL din portul grecesc, dar în anul 2020, fără vreo explicație publică, firma de stat a decis să iasă din proiect. Practic, așa-numitul „coridor vertical” este esențial mai ales în actualul context în care Uniunea Europeană caută de un deceniu soluții alternative la gazul rusesc. Din strategia de a găsi noi surse de aprovizionare, SUA, prin gazul natural lichefiat, este o variantă esențială și din acest punct de vedere infrastructura de transport numită „coridorul…

Astăzi, România așteaptă raportul agenției de rating S&P. Este a treia agenție care își prezintă evaluarea în ultimele luni. Până acum, ratingul de țară a rămas neschimbat și sunt șanse mari ca și S&P să păstreze actualul nivel. Raportul S&P de astăzi vine într-un moment foarte complicat. De exemplu, ieri, piața valutară interbancară s-a mișcat din nou. Ieri, după-amiază, după ce Banca Națională a comunicat cursul oficial, leul a scăzut vertiginos față de euro și dolar. Cel puțin în raport de moneda europeană, nivelul a depășit chiar cursul de 5,30 lei pentru un euro, un prag care se spunea că va fi apărat de BNR. Se vede treaba că banca centrală nu a putut să susțină piața, mai ales după ce cu câteva ore înainte statistica ne-a arătat că rezerva internațională a scăzut în luna septembrie a.c. cu cinci miliarde de euro, o parte din acești bani fiind folosiți de BNR pentru a calma piața valutară în ultimele două săptămâni ale lunii septembrie. De cel puțin o săptămână activele financiare românești sunt…

Se discută tot mai mult în ultimul timp despre schimbarea modelului economic al României, despre industrii cu valoare adăugată mai mare și în ultimă instanță despre crearea de lanțuri de valoare în economia locală. Desigur, este o temă complicată, pentru că trecerea la fabricarea de produse cu valoare adăugată mai mare depinde de mai mulți factori, printre care investitori care să știe ce au de făcut, tehnologia potrivită și, nu în ultimul rând, forță de muncă și o structură de costuri competitive. Nu sunt multe lanțuri de valoare care funcționează în economia românească. Motivele pentru care nu s-au construit filiere de producție cu creșterea valorii adăugate sunt diferite, dar în esență marea majoritate a investitorilor români sau străini se limitează la ceea ce știu să producă, în mod punctual. Este un domeniu în care integrarea funcționează și anume sectorul petrolier, în care există filiera producție sau import, procesare, vânzare de produse prelucrate. Parțial, și în domeniul agro-alimentar avem astfel…

Europa caută soluții pentru aprovizionarea cu energie la iarnă și de asemenea pentru ca prețurile să fie rezonabile, dacă nu scăzute. Astfel, ieri la Dublin s-au întâlnit informal miniștrii energiei din statele membre, iar tema principală a fost creșterea prețurilor produselor energetice. De altfel, Europa are deja o urgență și anume prețul motorinei a ajuns la pompă în medie la 2,23 euro pe litru, față de 1,59 de euro, la sfârșitul lunii februarie. Cea mai simplă explicație pentru creșterea prețurilor este blocarea strâmtorii Ormuz, acolo pe unde trecea înainte de începerea conflictului din Golful Persic, 20% din volumul de gaz natural lichefiat de la nivel mondial. Apropierea iernii aduce în discuție nivelul stocurilor de gaze înmagazinate în depozite. Anul trecut, Comisia Europeană a introdus regula ca depozitele europene să fie umplute în proporție de 90% și statele europene au reușit să o atingă. În schimb, anul acesta, situația este diferită. Media europeană este de 70%, cu diferențe între statele…

Piețele sunt neliniștite. Avem aproape o săptămână de când piețele financiare s-au mișcat într-un teritoriu negativ. Indicii Bursei de Valori București (BVB) și acțiunile au scăzut, euro a crescut față de moneda națională, iar randamentul obligațiunilor a crescut. Indicele BET a ajuns la o scădere lunară de 11,4%, iar ieri principalele acțiuni care compun indicele au scăzut. BRD SocGen, Cris-Tim, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Aquila Part Prod au scăzut, unele cu procentaje substanțiale pentru o singură zi. S-a întâmplat ieri ceva cu aceste companii? Au avut ele rezultate financiare în scădere? Au pierdut vreun contract important? Nimic din toate acestea. Companiile au rămas la fel de performante ca în urmă cu o săptămână, două sau o lună. Investitorii au vândut o parte din acțiunile pe care le aveau la unele companii, iar euro a depășit pragul de 5,26 de lei. Nu este un nivel reprezentativ, nici psihologic, dar evoluția pieței monetare i-a făcut pe analiști să afirme că BNR are de apărat un nou…

Un important economist francez avertizează asupra nivelului datoriei publice și propune câteva soluții pentru reducerea ei. Posibilele soluții ar fi însă inconfortabile pentru politicieni. Preocupările pentru reducerea datoriei publice ar trebui să fie și în atenția politicienilor români. Ar fi trebuit să scriu despre datele bugetare pe primele opt luni ale anului cu o reducere în continuare a deficitului. Sau despre cât de greu se împrumută statul român și cât de rapid au avut acces la credite o bancă românească și o primărie de municipiu. Am preferat însă să revin la tema datoriei publice, pentru că economistul și gânditorul Jacques Attali a publicat la sfârșitul săptămânii trecute o analiză pe tema reducerii datoriei publice. Chiar dacă diferența dintre nivelul datoriei publice a Franței și cea a României este extrem de mare (117% față de peste 60% din PIB), există asemănări evidente în ceea ce privește căutarea soluțiilor pentru reducerea datoriei suverane. Astfel, Jacques Attali pleacă de la constatarea…

Într-un exercițiu unic de transparență, guvernul a publicat pe site-ul guvernanța.gov.ro toți managerii din 121 de companii și instituții de stat, cu sumele încasate, dar și cu funcțiile pe care le cumulează. Niciodată transparența nu este prea multă și de aceea demersul este binevenit, mai ales într-un context în care se discută foarte mult despre restructurarea companiilor de stat și despre imposibilitatea înlocuirii managerilor companiilor de stat din motive legate de contractele bine betonate pe care le au conducătorii acestor firme. Există trei observații pe care le generează informațiile referitoare la managerii din cele 121 de companii de stat și a instituțiilor subordonate ministerelor. Prima constatare și cea mai gravă este că sunt foarte mulți conducători de companii care cumulează mai multe funcții. Mai exact 100 din cei 650 de manageri analizați cumulează cel puțin două funcții. O parte dintre conducătorii acestor companii sunt în același directori generali și președinți ai consiliului de…

Ieri, a fost o zi complicată pe piețele financiare legate de România. Indicele BET, principalul indice al Bursei de Valori București a scăzut cu 1,4%, dar unele acțiuni au suferit căderi mari ale prețului. Nici piața valutară nu a fost mai liniștită. Euro a crescut față de leu până la o rată de schimb de 5,2788, ceea ce este un maxim istoric. În fine, veștile rele au fost completate și de o a treia și anume o creștere a randamentului obligațiunilor emise de statul român pe o perioadă de 10 ani. Pentru a înțelege clar, atunci când cresc randamentele unii investitori decid să vândă obligațiunile. Este ceea ce s-a întâmplat ieri. Dar, foarte important este că întregul peisaj economico-financiar s-a mișcat în jos. De fapt, a existat o ieșire de bani din România. Nu știm deocamdată sumele, adică anvergura mișcărilor, dar ieșiri de capital au existat cu siguranță. Totul arată că unii investitori au renunțat la activele românești. Au fost lichidate depozite bancare în lei și au fost vândute acțiuni listate la BVB…

De câțiva ani, economiștii români vorbesc tot mai des despre ceea ce ei numesc schimbarea modelului de creștere. Chiar și unii politicieni au preluat termenii și am văzut în ultimii ani cum o serie de programe de guvernare includ un obiectiv de acest fel. Este clar că preocuparea pentru schimbarea economiei vine din evidentul impas în care se află actualul model de creștere care a avut virtuțile lui, care a adus rezultate spectaculoase într-o anumită perioadă, dar care pur și simplu este obosit și depășit. Într-o analiză prezentată cu ocazia unui eveniment organizat de revista Forbes România profesorul Cosmin Marinescu, vice guvernator al Băncii Naționale a României a pus din nou în discuție „modelul economic care trebuie construit pentru a avea o creștere sustenabilă în viitor”. Pentru a ajunge la condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se construi un model economic bazat pe mai multă valoare adăugată și sustenabil, analiza profesorului universitar Cosmin Marinescu pleacă de la situația actuală.…

Este în sport o expresie care sună așa: „a căzut de pe un cal frumos”. Este o vorbă care arată un sportiv sau o echipă care intră pe teren cu șansa a doua și pierde, într-adevăr, dar făcând un meci frumos, onorabil. Atunci când „cazi de pe un cal frumos” nu este vorba doar despre faptul că a plecat la drum cu șansa reduse, ci și despre propria prestație de bună calitate. Mi-am adus aminte de expresia de sorginte sportivă când am văzut campania premierului desemnat Siegfried Mureșan. Mulți politicieni sau chiar o parte a publicului nu îi dau mari șanse lui Mureșan de a primi numărul de voturi necesare în Parlament pentru a deveni prim-ministru. Nu speculez pe această temă strict politică. Dar, aș constata că premierul desemnat are de trecut câteva teste importante înainte să ajungă în fața Parlamentului. Este vorba despre prestația politică și economică pe care o va avea. Adică, politic poți merge să ceri fiecare vot și din stânga și din dreapta aproape umilindu-te și fără a obține mare lucru. Am avut un…

Dl. Sorin Grindeanu s-a supărat ca văcarul pe sat. Mai exact s-a supărat pe directoarea pentru România și Polonia a agenției Fitch pentru cele declarate într-un interviu acordat agenției de presă Bloomberg. Este posibil ca Sorin Grindeanu să se fi gândit că directoarea Fitch își propune să influențeze votul parlamentarilor în favoarea lui Siegfried Mureșan, atunci când a spus că România riscă o retrogradare a ratingului de țară din cauza crizei politice care pune în pericol credibilitatea fiscală. În primul rând, analista Fitch nu a declarat că România intră în junk, ci a transmis doar un nou avertisment referitor la situația politică incertă și la nevoia ca viitorul guvern, oricare ar fi el, să continue consolidarea fiscală, adică reducerea deficitului bugetar. În al doilea rând, următoarea evaluare a agenției Fitch este abia în ianuarie 2027, deci peste trei luni. Nu s-a pus problema ca mâine, peste o săptămână sau peste o lună Fitch să trimită România în junk. Reacția lui Sorin Grindeanu te poate pune pe…

Există o desemnare de premier în persoana lui Siegfried Mureșan. Desigur, este prea devreme să anticipăm că vom avea și un guvern Mureșan, dar cel puțin este un prilej pentru a trece în revistă momentul economic, eventualele priorități ale unui viitor guvern și câteva date despre politicianul Siegfried Mureșan. O prioritate este rectificarea bugetară, chiar dacă varianta propusă de Consiliul Fiscal, aceea de a face rectificarea prin Parlament, este valabilă și chiar dacă actualul ministru al finanțelor a găsit soluția de moment să finanțeze sistemul de sănătate prin mutarea banilor din trimestrul IV al acestui an în trimestrul al III-lea. Evident, este o urgență legată de evaluarea din 2 octombrie a.c. a agenției Standard & Poors. Ar fi ideal să existe un guvern instalat până la acea dată, dar nu orice Executiv, ci unul care să transmită mesaje credibile că măsurile pe care le va lua nu vor crește din nou deficitul bugetar. Foarte curând se va pune problema construirii bugetului pentru anul 2027.…

Rezerva Federală americană (Fed) a decis ieri o creștere a dobânzii. A fost o măsură așteptată de investitori, dar care avea miza ei. Adică, președintele american a insistat pentru reducerea dobânzilor, în timp ce indicatorii economiei americane reclamau o creștere. Toată lumea era curioasă dacă Fed, prin noul președinte Kevin Warsh, va lua o decizie contrară dorinței președintelui Trump. Rezerva Federală, membri Comitetului Federal pentru Piață Deschisă și președintele, au crescut dobânda cheie cu 0,25% în intervalul 3,75%-4%, prima dată din iulie 2023. Să ne aducem aminte că anul acesta începuse cu așteptări privind scăderea dobânzii, dar acum în septembrie a.c. lucrurile stau exact invers. Indicatorii economici nu iartă: prețul țițeiului este în creștere, inflația este persistentă, piețele bursiere sunt sub presiune, iar randamentele obligațiunilor cresc. Recenta revenire a prețului barilului de petrol la peste 100 de dolari nu ajută deloc Fed și nici celelalte bănci centrale din economiile dezvoltate,…

Este șocant să afli că unele spitale din București, respectiv unitățile de primiri urgențe, au rămas sau vor rămâne în următoarele zile fără câteva materiale sanitare de bază. Conform unor manageri, o serie de spitale au rămas fără substanță de contrast sau vor rămâne fără mănuși sterile. Auzind aceste informații te poți gândi câți dintre cetățenii care ar fi trebuit să meargă în aceste zile la un spital de stat au mai făcut-o? Desigur, sentimentul urgenței este extrem atunci când afli că sunt spitale care ar putea rămâne fără o serie de materiale sanitare esențiale. Dar, să privim lucrurile și în termeni economici. De ce rămân spitalele fără bani? Motivul obiectiv este foarte simplu și anume au întocmit greșit bugetul. Și nu sunt singurele exemple, ba, dimpotrivă, este chiar o regulă în rândul instituțiilor de stat. Apar mai timid sau mai răspicat voci din instituțiile de stat care reclamă că mai au bani doar pentru o lună sau două și că în curând nu vor mai fi nici bani de salarii. Să fie clar. De ani de…

Problemele legate de competitivitate devin tot mai stringente la nivel european. Tema a fost deschisă de raportul Draghi, prezentat în urmă cu doi ani, dar cele mai relevante sunt exemplele concrete. Industria auto, care traversează un moment dificil al schimbărilor, este un adevărat studiu de caz. Recent, Mihai Bordeanu, șeful Dacia, a atras atenția asupra diferenței de preț al energiei electrice între România și Spania. Concret, reprezentantul Dacia a explicat că la Mioveni energia electrică are un cost de 180 de euro MWh-ul, în timp ce în Spania prețul este de numai 80 de euro pentru un MWh. Concluzia era că un producător auto important care are mai multe fabrici în mai multe locuri pe glob face un calcul de competitivitate chiar în interiorul grupului atunci când decide să asambleze un model de mașină într-un loc sau altul. O situație trasă la indigo a apărut și la compania Mercedes. Conform publicației germane Wirtschafts Woche, reprezentanții companiei au arătat într-o analiză internă diferența de…

Rata inflației a coborât în luna august cu două puncte procentuale, de la 8,2%, în iulie a.c., la 6,2%. Scăderea statistică a inflației se datorează într-o mare măsură așa-numitului efect de bază. Ce este acesta? Să ne aducem aminte că în luna august 2025 cota generală de TVA a crescut de la 19% la 21%, la care s-a adăugat și o creștere a accizelor. Efectul în economie a fost o creștere a prețurilor, iar efectul statistic a fost raportarea la o bază mai mică, adică prețuri cu TVA și accize vechi, înainte de creșterea cotelor. Drept urmare, inflația a înregistrat o creștere. Acum, în luna august a.c., efectul de bază a dispărut, adică prețurile produselor de azi se raportează la o bază mai mare, cea care în august 2025 includea noile cote de TVA și accize. Efectul statistic a fost o reducere a ratei inflației de la 8,2% la 6,2%. Pentru consumatori, scăderea ratei inflației datorită efectului de bază este puțin relevantă pentru că practic prețurile nu scad, ci vorbim doar despre o actualizare statistică. Dar…

2.500 miliarde de euro este suma pe care autoritățile publice europene și administrațiile locale din întreaga Uniune Europeană o cheltuiesc anual pentru achiziții publice (spitale, autobuze, drumuri, cantine școlare sau software) ceea ce înseamnă 15% din PIB-ul european... Este o sumă uriașă, după cum spune chiar Stéphane Séjourné, vicepreședinte al Comisiei Europene, de patru-cinci ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii Europene. O propunere legislativă prezentată săptămâna aceasta urmărește să reformeze fundamental normele care reglementează procesul de achiziție publică la nivel european. Oficial, este o inițiativă care vizează un hățiș legislativ foarte greu de descifrat: trei directive europene, 20 de norme secundare și aproximativ 900 de pagini de text. Séjourné a declarat că se va face trecerea de la 900 la 200 de pagini de reglementări, adăugând că se va reduce și numărul de proceduri de achiziții publice, de la cinci la trei și diminuarea formularelor de achiziții, de la 200 la numai cinci. Dar…

Sincer, nu am priceput ce a vrut să spună un om de afaceri și, în același timp, șef de patronat. Cristian Erbașu, antreprenor și președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România, a declarat ieri așa: „de 30 de ani, am vorbit numai despre fonduri europene. Trebuie să înțelegem că este necesar să ne pregătim, să lucrăm, să facem investiții programate de noi, nu impuse de la Bruxelles”. Greu de înțeles. După momentul de perplexitate, apar câteva argumente logice. Primul este că Bruxelles nu a impus. Programele cu fonduri europene au fost scrise de România și validate cu Comisia Europeană. Planurile de dezvoltare care stau la temelia finanțărilor europene sunt construite de administrația românească și negociate cu instituțiile Uniunii Europene. Deci, tronsoanele de autostradă, coridoarele de cale ferată, alocările pentru spitale, creșe, grădinițe, școli sau blocurile reabilitate termic finanțate cu bani europeni au fost alese de administrația centrală și locală din România. Chiar dacă…