Economia reală

Eurostat a publicat tradiționalul tablou de bord european care arată evoluția câtorva indicatori economici și bugetari în perioada 2022-2025. Este vorba despre datele privind deficitul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare ca pondere în PIB, datoria publică și PIB nominal. Tot acest set de date este publicat pentru fiecare stat membru. La nivelul zonei euro și a Uniunii Europene indicatorii macroeconomici arată un progres realizat în ultimii patru ani. Este vorba despre un deficit bugetar de 3% din PIB. De asemenea, în medie, veniturile și cheltuielile au fost de 49%, respectiv 46% din PIB. Singura diferență între zona euro și întreaga Uniune Europeană este în ceea ce privește datoria publică. În cazul zonei euro, datoria publică a fost anul trecut de 87%, iar pentru Uniunea Europeană este de 81% din PIB. Acestea sunt mediile, dar dincolo de ele Eurostat oferă același set de date pentru fiecare stat membru, ceea ce face mai ușoare comparațiile. Astfel, România a avut anul trecut cel mai mare deficit…

Economia globală riscă să se confrunte cu o criză a datoriilor suverane. Scumpirea finanțării aduce și mai aproape o astfel de criză. Dar, instituțiile financiare încep să caute soluții care să reducă povara rambursării datoriilor. Paolo Gentiloni, fost prim-ministru al Italiei și fost comisar european pentru economie, afirmă într-o analiză publicată recent pe pagina specializată „Project Syndicate”, ceea ce s-a mai spus în ultimii ani și anume că lumea se apropie tot mai mult de o criză a datoriilor. Războiul din Iran ar fi putut fi scânteia declanșatoare, dar materialul inflamabil s-a acumulat în timp. Ne aflăm după un deceniu de acumulare de datorii, de rate mai mari ale dobânzilor și necesități crescute de refinanțare, fenomene care duc economia globală către șocuri. Perspectivele sunt îngrijorătoare, în special pentru țările în curs de dezvoltare care au ajuns anul trecut la o datorie totală de 35.000 de miliarde de dolari, o creștere cu 10% într-un an. Gentiloni arată că în medie o țară în curs de…

Programul de guvernare al Executivului condus de Luca Niculescu are de toate. Și un pic de reforme, în special în zona administrației locale, și câteva măsuri pro-business (cum ar fi eliminarea de anul viitor a impozitului minim pe cifra de afaceri, rambursarea TVA cu proceduri simplificate și păstrarea cotei unice de impozitare) și un pic de responsabilitate, pentru că guvernul își asumă să continue reducerea deficitului bugetar, un criteriu esențial pe baza căruia este judecată economia românească de către instituțiile financiare internaționale. De asemenea, există o preocupare vizibilă pentru nivelul de trai al cetățenilor, în special pentru categoriile de persoane defavorizate și noul premier nu s-a sfiit să avanseze o idee care va stârni multe dezbateri și anume o creștere mai pronunțată a pensiilor mici. În plus, a apărut și intenția de a recalibra sprijinul pentru energie acordat consumatorilor vulnerabili. Intenția este corectă și așteptată de ani de zile, dar dificil de pus în practică, pe de o…

Vânzarea Șantierului Naval Mangalia este o reușită. Faptul că pentru o companie falimentară s-a găsit un investitor să plătească 138 milioane de euro este un succes, nu o eroare. Există critici din zona politică referitoare la prețul de vânzare și la metoda de licitare, respectiv prin scăderea treptată a prețului de pornire a licitației. Este o metodă pe care statul român a folosit-o de nenumărate ori în ultimii 20 de ani. Dar, în condițiile în care administratorul judiciar a găsit cu chiu cu vai un plătitor pentru Șantierul Naval Mangalia a acuza reducerea prețului este indecent din punct de vedere economic. În sine, situația companiei din Mangalia este neclară, în sensul că nimeni nu are o explicație referitoare la cine încasează banii ce vor fi achitați de Rheinmetall pentru Șantierul Naval. De exemplu, ministrul economiei susține că primul plătit va fi statul, adică ANAF care are de încasat 160 milioane de lei și primăria Mangaliei care are de primit 18 milioane de lei. Alte surse arată că 75% sau chiar…

Noua „mantră” a Partidului Social Democrat (PSD) este „schimbarea direcției economice”. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a folosit în ultima perioadă de foarte multe ori această sintagmă, iar ministrul desemnat al agriculturii a scris și el la sfârșitul săptămânii trecute într-o postare pe o rețea socială această formulă și anume „schimbarea de direcție”. Foarte bine. O schimbare de direcție economică poate fi binevenită. Dar, întrebarea este: ce înțelege PSD prin „schimbare de direcție”? Termenul este atât de vag încât poate însemna „totul sau nimic”. În „schimbarea de direcție” pot încăpea foarte multe lucruri sau poate fi pur și simplu un slogan propagandistic. De exemplu, prin schimbare de direcție se poate presupune renunțarea la așa-numitele politici de austeritate promovate de guvernul Bolojan, pe care, trebuie spus, le-a girat chiar partidul condus de dl. Grindeanu. De altfel, expresia „măsuri de austeritate” este falsă și este puternic impregnată politic. De fapt, guvernul Bolojan nu a decis…

Europa caută soluții pentru o energie mai ieftină. Consiliul European, reunit ieri, a avut pe agendă tema energiei, respectiv posibile variante de luat în calcul pentru amortizarea șocului energetic. Liderii europeni sunt îngrijorați de conflictul din Orientul Mijlociu și de creșterea prețurilor țițeiului și gazelor naturale. Spre deosebire de alte opinii, europenii leagă evoluția pieței energetice de situația din Orientul Mijlociu, un conflict care se prelungește și care afectează economia europeană, atât companiile, cât și populația. De aceea, șefii de state și de guverne caută soluții pe termen scurt pentru a opri escaladarea prețului energiei. Ieri, concluziile discuțiilor din cadrul Consiliului European nu erau clare, dar câteva teme sunt luate în discuție. Este vorba despre aplicarea unor măsuri punctuale și temporare care să țină cont de circumstanțele naționale, dar care să nu intre în contradicție cu piața comună. În același timp, ambițioasa tranziție energetică pe care și-o propune Uniunea…

Creșterea economică la nivel global rămâne la valori încurajatoare. Aceasta este vestea bună care vine de la Bangkok unde are loc reuniunea de anuală de toamnă a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale. În ciuda războiului din Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu, chiar dacă tensiunile comerciale dintre Statele Unite și restul lumii au obligat statele să caute noi soluții, în pofida revenirii inflației, a creșterii costurilor de împrumut și a gradului de îndatorare, cu toate aceste fenomene dificile economia mondială își păstrează ritmul de creștere. FMI a reconfirmat în prognoza de toamnă că economia globală va crește anul acesta cu 3,1% și va urca anul viitor cu 3,4%, un plus cu 0,2% față de raportul din aprilie a.c. Analizele FMI arată că economia depinde acum de doi factori cheie care sunt totodată și factori de creștere: energia și inteligența artificială (IA). În ceea ce privește energia, mișcările pe piețe sunt numeroase și de impact. Astfel, în ultimii ani s-au schimbat…

Așa cum anticipase BNR, inflația revine în creștere în luna septembrie a.c. Datele statistice ne arată că inflația a urcat luna trecută la 6,6%, o creștere ușoară, dar care anunță și alte niveluri mai ridicate pentru sfârșitul acestui an, dacă observăm că raportul FMI publicat săptămâna aceasta estimează pentru România o rată a inflației medie de 8,2% pentru anul acesta. Problemele vizibile legate de inflație sunt carburanții, benzina și motorina cu creșteri semnificative, 28% și respectiv 37%, și mai ales acest neînțeles capitol al chiriilor care vine cu o creștere anuală cu 40%, pe care nici măcar experții în domeniul imobiliar nu o pot explica. Bineînțeles, problema inflației nu este generată doar de produsele petroliere și închirieri, ci de multe alte produse alimentare, nealimentare plus servicii care și ele au înregistrat creșteri notabile de prețuri și tarife. Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra inflației este bine să extindem în timp analiza. În barometrul pe luna septembrie, președintele INS,…

În ultimele zile, am aflat o cifră greu de imaginat. Două surse serioase, un reprezentant al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și unul al Băncii Naționale a României (BNR), au declarat că 15% din populația României deține criptoactive. Este adevărat că declarațiile reprezentantului BNR sunt mai precise decât cele ale demnitarului de la ASF. Adică, înțelegem că, pe de o parte, este vorba despre 15% din populația activă și, pe de altă parte, că nu toți sunt deținători de criptomonede, ci „sunt atrași” de astfel de active. Dincolo de nuanțe, declarațiile oficialilor ne arată că peste un milion de români dețin sau sunt interesați de criptomonede. Numărul lor este enorm, dacă ne gândim că 30% din populație nu are un cont bancar, ceea ce ne spune destul de multe despre nivelul de bancarizare al societății românești. De ce ne plac criptomonedele? Oficialii de la ASF și BNR au declarat că la nivel european, românii au cel mai mare procentaj de deținători de criptomonede din totalul populației active. Ne…

România a pierdut un atu economic important și anume un ritm înalt de creștere economică. Schimbările din sunt vizibile. Economia a pierdut câteva motoare de creștere și nu a pus nimic în loc. Printr-o coincidență, la sfârșitul săptămânii trecute, Institutul de Statistică a publicat datele referitoare la produsul intern brut (PIB) pentru anii 2024, 2025 și prima jumătate a acestui an. Indicatorii sunt în etape diferite, respectiv date definitive aferente anului 2024, date semidefinitive pentru anul 2025 și provizorii în ceea ce privește primul semestru al acestui an, dar chiar și în această situație rapoartele statistice oferă posibilitatea observării evoluției PIB. Ce ne spun datele privind creșterea economică? Există o vizibilă încetinire a creșterii economice. Procesul începe în perioada post-pandemie când seria pleacă din anul 2021 – creștere cu 5,9% și coboară constant: 4,9% în anul 2022, 2,5% în 2023, 1,1% în anul 2024, pentru a ajunge la 0,8% în 2025. Deocamdată, evoluția PIB pentru anul acesta este…

Curtea Constituțională a României a validat deciziile instanței referitoare la obligația statului de a plăti salarii și sporuri retroactive pentru magistrați. În total, se înțelege că România va trebui să achite de la buget aproximativ un miliard de euro, echivalentul în lei. Această plată imperativă, care are un termen fix de 10 zile și eventuale penalizări în care termenul nu se respectă, vine într-un moment în care bugetul de stat se află într-o situație complicată, iar guvernul nu poate emite ordonanțe care să rectifice execuția bugetară. Nu are sens să vorbim despre saga juridică, în schimb este o întrebare legitimă: de unde vin aceste decizii judecătorești în favoarea magistraților care cumulate au ajuns la un miliard de euro? Pentru a răspunde trebuie să ne întoarcem cu mult timp în urmă, respectiv în anul 2006. Atunci, guvernul Tăriceanu a stabilit un sistem de salarizare în justiție bazat pe un coeficient multiplicator aplicat la o valoare de referință numită VRS de 268 de lei. În urmă cu două…

Dacă în materie de indicatori macro economia românească transmite semnale îngrijorătoare, în ceea ce privește veniturile gospodăriilor și chiar câștigurile salariale cifrele arată destul de bine. Mai exact, veniturile medii ale gospodăriilor au crescut în trimestrul al doilea al acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut cu 7,4%, până la 10.204 lei. De asemenea, veniturile pe o persoană dintr-o gospodărie au urcat cu 10,4% până la 4.222 de lei. La fel, câștigul salarial mediu net a crescut cu 5,5%, în iulie 2026 față de iulie 2025. În toate situațiile, creșterile de venituri sau cele salariale sunt mai mici decât rata inflației, dar criza despre care auzim destul de des nu poate fi luată în calcul în momentul în care există totuși creșteri de salarii. De exemplu, în criza din anii 2009-2010 veniturile salariale, inclusiv cele ale angajaților din sectorul privat, au scăzut. Acum ele cresc, chiar dacă nu acoperă inflația. Dar, așteptările mari sunt nerealiste. Cine și-ar putea imagina că într-o…

Guvernul maghiar și-a anunțat intenția de introducere a unei taxe pe averile mari. Deocamdată, este doar o propunere pusă în dezbatere publică, dar care are șanse mari să fie aplicată începând chiar de anul viitor, indiferent aproape de reacțiile pe care proiectul le va stârni. Premierul Peter Magyar a anunțat coordonatele principale gândite de guvern pentru noua taxă. Astfel, taxa se va aplica asupra patrimoniului persoanelor fizice și vor exista două praguri: primul la un miliard de forinți (adică aproximativ trei milioane de dolari), al doilea la 100 miliarde de forinți, aproximativ 308 milioane de dolari. Taxa care ar trebui să fie aplicată de la 1 ianuarie 2027 va fi 1% pentru partea din avere care depășește un miliard și de 1,5% pentru sumele care depășesc 100 miliarde de forinți. Până în acest punct lucrurile sunt destul de clare. Semnele de întrebare apar abia de acum încolo. Ele pleacă de la modul în care se calculează averea sau patrimoniul personal. Guvernul maghiar a anunțat că vor fi incluse în…

Alegerea lui Luca Niculescu în calitate de premier desemnat are multă logică. Trebuie să plecăm de la pozițiile pe care partidele parlamentare le-au avut față de aderarea României la OCDE. Nu a existat nicio opoziție tranșantă a partidelor politice legată de intrarea în OCDE, ba chiar a apărut ideea de a face din accesul în OCDE un proiect de țară asemănător cu intrarea în NATO sau Uniunea Europeană. Dacă OCDE poate fi un proiect de țară, de ce nu am avea un premier OCDE? Luca Niculescu a avut în ultimii ani misiunea publică de a coordona procesul de aderare la OCDE, un așa-numit club al țărilor dezvoltate. De multe ori, dosarele OCDE au fost puse în umbră de reformele din PNRR. De înțeles într-un fel, pentru că jaloanele PNRR au avut mize mai mari și în plus au conținut și pachete substanțiale de fonduri sub formă de granturi sau de împrumuturi. Nici dosarele OCDE nu sunt, însă, de neglijat. Pentru a avea o imagine a efortului pe care statul român a trebuit să îl facă să trecem în revistă dosarele pe care…

În dosarul „coridorului vertical” încep să apară unele clarificări. Mai interesante sunt cele tehnice. „Coridorul vertical” este o infrastructură complexă de procesare și transport a gazului natural care vine, în principiu, din SUA, ajunge în Grecia, în portul Alexandroupolis, la un terminal de gaze naturale lichefiate și continuă cu o magistrală de conducte care traversează Grecia, Bulgaria și România, unde se bifurcă spre Republica Moldova, Ucraina și Ungaria. Inițial, Romgaz făcea parte din acționarii firmei care construia terminalul de GNL din portul grecesc, dar în anul 2020, fără vreo explicație publică, firma de stat a decis să iasă din proiect. Practic, așa-numitul „coridor vertical” este esențial mai ales în actualul context în care Uniunea Europeană caută de un deceniu soluții alternative la gazul rusesc. Din strategia de a găsi noi surse de aprovizionare, SUA, prin gazul natural lichefiat, este o variantă esențială și din acest punct de vedere infrastructura de transport numită „coridorul…

Astăzi, România așteaptă raportul agenției de rating S&P. Este a treia agenție care își prezintă evaluarea în ultimele luni. Până acum, ratingul de țară a rămas neschimbat și sunt șanse mari ca și S&P să păstreze actualul nivel. Raportul S&P de astăzi vine într-un moment foarte complicat. De exemplu, ieri, piața valutară interbancară s-a mișcat din nou. Ieri, după-amiază, după ce Banca Națională a comunicat cursul oficial, leul a scăzut vertiginos față de euro și dolar. Cel puțin în raport de moneda europeană, nivelul a depășit chiar cursul de 5,30 lei pentru un euro, un prag care se spunea că va fi apărat de BNR. Se vede treaba că banca centrală nu a putut să susțină piața, mai ales după ce cu câteva ore înainte statistica ne-a arătat că rezerva internațională a scăzut în luna septembrie a.c. cu cinci miliarde de euro, o parte din acești bani fiind folosiți de BNR pentru a calma piața valutară în ultimele două săptămâni ale lunii septembrie. De cel puțin o săptămână activele financiare românești sunt…

Se discută tot mai mult în ultimul timp despre schimbarea modelului economic al României, despre industrii cu valoare adăugată mai mare și în ultimă instanță despre crearea de lanțuri de valoare în economia locală. Desigur, este o temă complicată, pentru că trecerea la fabricarea de produse cu valoare adăugată mai mare depinde de mai mulți factori, printre care investitori care să știe ce au de făcut, tehnologia potrivită și, nu în ultimul rând, forță de muncă și o structură de costuri competitive. Nu sunt multe lanțuri de valoare care funcționează în economia românească. Motivele pentru care nu s-au construit filiere de producție cu creșterea valorii adăugate sunt diferite, dar în esență marea majoritate a investitorilor români sau străini se limitează la ceea ce știu să producă, în mod punctual. Este un domeniu în care integrarea funcționează și anume sectorul petrolier, în care există filiera producție sau import, procesare, vânzare de produse prelucrate. Parțial, și în domeniul agro-alimentar avem astfel…

Europa caută soluții pentru aprovizionarea cu energie la iarnă și de asemenea pentru ca prețurile să fie rezonabile, dacă nu scăzute. Astfel, ieri la Dublin s-au întâlnit informal miniștrii energiei din statele membre, iar tema principală a fost creșterea prețurilor produselor energetice. De altfel, Europa are deja o urgență și anume prețul motorinei a ajuns la pompă în medie la 2,23 euro pe litru, față de 1,59 de euro, la sfârșitul lunii februarie. Cea mai simplă explicație pentru creșterea prețurilor este blocarea strâmtorii Ormuz, acolo pe unde trecea înainte de începerea conflictului din Golful Persic, 20% din volumul de gaz natural lichefiat de la nivel mondial. Apropierea iernii aduce în discuție nivelul stocurilor de gaze înmagazinate în depozite. Anul trecut, Comisia Europeană a introdus regula ca depozitele europene să fie umplute în proporție de 90% și statele europene au reușit să o atingă. În schimb, anul acesta, situația este diferită. Media europeană este de 70%, cu diferențe între statele…

Piețele sunt neliniștite. Avem aproape o săptămână de când piețele financiare s-au mișcat într-un teritoriu negativ. Indicii Bursei de Valori București (BVB) și acțiunile au scăzut, euro a crescut față de moneda națională, iar randamentul obligațiunilor a crescut. Indicele BET a ajuns la o scădere lunară de 11,4%, iar ieri principalele acțiuni care compun indicele au scăzut. BRD SocGen, Cris-Tim, Transgaz, Transelectrica, Nuclearelectrica, Aquila Part Prod au scăzut, unele cu procentaje substanțiale pentru o singură zi. S-a întâmplat ieri ceva cu aceste companii? Au avut ele rezultate financiare în scădere? Au pierdut vreun contract important? Nimic din toate acestea. Companiile au rămas la fel de performante ca în urmă cu o săptămână, două sau o lună. Investitorii au vândut o parte din acțiunile pe care le aveau la unele companii, iar euro a depășit pragul de 5,26 de lei. Nu este un nivel reprezentativ, nici psihologic, dar evoluția pieței monetare i-a făcut pe analiști să afirme că BNR are de apărat un nou…

Un important economist francez avertizează asupra nivelului datoriei publice și propune câteva soluții pentru reducerea ei. Posibilele soluții ar fi însă inconfortabile pentru politicieni. Preocupările pentru reducerea datoriei publice ar trebui să fie și în atenția politicienilor români. Ar fi trebuit să scriu despre datele bugetare pe primele opt luni ale anului cu o reducere în continuare a deficitului. Sau despre cât de greu se împrumută statul român și cât de rapid au avut acces la credite o bancă românească și o primărie de municipiu. Am preferat însă să revin la tema datoriei publice, pentru că economistul și gânditorul Jacques Attali a publicat la sfârșitul săptămânii trecute o analiză pe tema reducerii datoriei publice. Chiar dacă diferența dintre nivelul datoriei publice a Franței și cea a României este extrem de mare (117% față de peste 60% din PIB), există asemănări evidente în ceea ce privește căutarea soluțiilor pentru reducerea datoriei suverane. Astfel, Jacques Attali pleacă de la constatarea…

Într-un exercițiu unic de transparență, guvernul a publicat pe site-ul guvernanța.gov.ro toți managerii din 121 de companii și instituții de stat, cu sumele încasate, dar și cu funcțiile pe care le cumulează. Niciodată transparența nu este prea multă și de aceea demersul este binevenit, mai ales într-un context în care se discută foarte mult despre restructurarea companiilor de stat și despre imposibilitatea înlocuirii managerilor companiilor de stat din motive legate de contractele bine betonate pe care le au conducătorii acestor firme. Există trei observații pe care le generează informațiile referitoare la managerii din cele 121 de companii de stat și a instituțiilor subordonate ministerelor. Prima constatare și cea mai gravă este că sunt foarte mulți conducători de companii care cumulează mai multe funcții. Mai exact 100 din cei 650 de manageri analizați cumulează cel puțin două funcții. O parte dintre conducătorii acestor companii sunt în același directori generali și președinți ai consiliului de…

Ieri, a fost o zi complicată pe piețele financiare legate de România. Indicele BET, principalul indice al Bursei de Valori București a scăzut cu 1,4%, dar unele acțiuni au suferit căderi mari ale prețului. Nici piața valutară nu a fost mai liniștită. Euro a crescut față de leu până la o rată de schimb de 5,2788, ceea ce este un maxim istoric. În fine, veștile rele au fost completate și de o a treia și anume o creștere a randamentului obligațiunilor emise de statul român pe o perioadă de 10 ani. Pentru a înțelege clar, atunci când cresc randamentele unii investitori decid să vândă obligațiunile. Este ceea ce s-a întâmplat ieri. Dar, foarte important este că întregul peisaj economico-financiar s-a mișcat în jos. De fapt, a existat o ieșire de bani din România. Nu știm deocamdată sumele, adică anvergura mișcărilor, dar ieșiri de capital au existat cu siguranță. Totul arată că unii investitori au renunțat la activele românești. Au fost lichidate depozite bancare în lei și au fost vândute acțiuni listate la BVB…

De câțiva ani, economiștii români vorbesc tot mai des despre ceea ce ei numesc schimbarea modelului de creștere. Chiar și unii politicieni au preluat termenii și am văzut în ultimii ani cum o serie de programe de guvernare includ un obiectiv de acest fel. Este clar că preocuparea pentru schimbarea economiei vine din evidentul impas în care se află actualul model de creștere care a avut virtuțile lui, care a adus rezultate spectaculoase într-o anumită perioadă, dar care pur și simplu este obosit și depășit. Într-o analiză prezentată cu ocazia unui eveniment organizat de revista Forbes România profesorul Cosmin Marinescu, vice guvernator al Băncii Naționale a României a pus din nou în discuție „modelul economic care trebuie construit pentru a avea o creștere sustenabilă în viitor”. Pentru a ajunge la condițiile care trebuie îndeplinite pentru a se construi un model economic bazat pe mai multă valoare adăugată și sustenabil, analiza profesorului universitar Cosmin Marinescu pleacă de la situația actuală.…

Este în sport o expresie care sună așa: „a căzut de pe un cal frumos”. Este o vorbă care arată un sportiv sau o echipă care intră pe teren cu șansa a doua și pierde, într-adevăr, dar făcând un meci frumos, onorabil. Atunci când „cazi de pe un cal frumos” nu este vorba doar despre faptul că a plecat la drum cu șansa reduse, ci și despre propria prestație de bună calitate. Mi-am adus aminte de expresia de sorginte sportivă când am văzut campania premierului desemnat Siegfried Mureșan. Mulți politicieni sau chiar o parte a publicului nu îi dau mari șanse lui Mureșan de a primi numărul de voturi necesare în Parlament pentru a deveni prim-ministru. Nu speculez pe această temă strict politică. Dar, aș constata că premierul desemnat are de trecut câteva teste importante înainte să ajungă în fața Parlamentului. Este vorba despre prestația politică și economică pe care o va avea. Adică, politic poți merge să ceri fiecare vot și din stânga și din dreapta aproape umilindu-te și fără a obține mare lucru. Am avut un…